Anxietatea
reprezintă o tulburare a afectivităţii manifestată prin stări de
nelinişte, teamă şi îngrijorare nemotivată, în absenţa unor cauze care
să le provoace. Angoasa se defineşte ca „teamă fără obiect” spre
deosebire de fobie, care este „teama cu obiect”. Deseori, anxietatea se
manifestă sub forma unei stări de frică cauzată de o incertitudine în
care subiectul are impresia unei nenorociri iminente, care planează
pretutindeni, îl înconjoară, îl pătrunde, dar nu o poate defini şi nici
îndepărta. Stările de anxietate sunt însoţite de fenomene
organo–funcţionale ca: jenă precordială, palpitaţii, greutate de
respiraţie, transpiraţie etc. Ca simptom psihopatologic, se întâlneşte
în melancolia anxioasă, în nevroza obsesivă, fobică, în debutul
psihozelor sau în afecţiuni endocrine şi cardiace (P.Popescu – Neveanu,
1978).
Trebuie sa facem o clară distincţie
între două noţiuni astăzi bine delimitate, numite anxietate – stare şi
anxietate – trăsătură. Noţiunea de stare emoţională, aşa cum o indică şi
numele său, corespunde unei stări trecătoare, care poate surveni la
orice individ. Dimpotrivă, anxietate – trăsătură este o caracteristică
individuală, aparent innăscută, care se manifestă, la rândul ei, în doua
feluri: predispoziţia de a resimţi stări de frică în prezenţa unor
stimuli care, pentru alţi indivizi, sunt mult mai puţin anxiogeni sau
chiar deloc anxiogeni şi predispoziţia de a dezvolta temeri condiţionale
în privinţa unor stimuli care nu sunt, prin ei înşişi, anxiogeni. Un
nivel ridicat de anxietate – trăsătură are un caracter patologic
(Larousse, 2006).
Pacienţii anxioşi care vin la
consultaţie prezintă numeroase şi variate simptome. Câteodata simptomele
psihopatologice sunt cele predominante, alteori cele psihomotorii şi autonome:
simptome psihopatologice, senzaţie chinuitoare de apărare, sentimentul
de a fi neajutorat în faţa unei ameninţări neprecizate, nelinişte şi
tensiune interioară.
Simptome psihomotorii: expresia feţei indicând anxietatea, agitaţie psihomotorie până la raptus sau inhibiţie psihomotorie până la stupoare.
Semne si simptome autonome:
dilatarea pupilelor, tahipnee, insomnie, paloarea feţei, gură uscată,
absenţa libidoului şi a potenţei, accese de transpiraţie, diaree,
hipertensiune, tahicardie, anorexie, hiperglicemie.
Simptomele psihopatologice sunt greu de
descris şi pacienţii au frecvent dificultăţi în a le exprima. După
Schultz (apud. F.Kroger; B.Luban – Plozza; W.Poldinger, 2000), senzaţia
chinuitoare de apăsare şi sentimentul de neajutorare în faţa unei
ameninţări vagi sunt în mod particular caracteristice.
Pe lângă expresia feţei, există două
posibilităţi de observare a anxietăţii după indicii psihomotorii. Una
din ele este agitaţia psihomotorie până la punctul de raptus, în timp ce
cealaltă este inhibiţia psihomotorie până la stupoare. Forma de
agitaţie până la raptus poate fi comparată prin analogie cu apărarea
agresivă, iar inhibiţia până la punctul de stupoare se aseamănă cu
mimarea morţii. În sfârşit, simptomele autonome au o importanţă
deosebită. Ele pot fi uneori foarte caracteristice când simptomele
psihopatologice fie lipsesc, fie nu pot fi exprimate de pacient. Prin
analogie cu „depresia mascată”, se poate vorbi în aceste cazuri o
„anxietate mascată” (F.Kroger; B.Luban – Plozza; W.Poldinger, 2000).
Dacă presupunem ca trauma emoţională
poate produce anxietatea, aceasta este în special situaţia care se
aplică tipului de personalitate cu predispoziţia ereditară de a
reacţiona în mod depresiv. Depresia are acelaşi efect, în special la
tinerii cu predispoziţie pentru nevroză. Astfel, intr-un caz se poate
declanşa depresie, în celălalt un element nevrotic preexistent conduce
la nevroza anxioasă.
Anxietatea ca trăsătură se referă la
tendinţa indivizilor de a răspunde cu anxietate ridicată la situaţii
stresante şi cu toate acestea măsurarea anxietăţii poate fi considerată
un indicator al abilităţii de a face faţă stresorilor, cum, de altfel,
am precizat anterior. S-a demonstrat că scorurle mari obţinute la
anxietate sunt asociate cu reducerea reuşitei sarcinii şi asta pentru că
femeile cu astfel de scoruri sunt mult mai putin capabile să facă faţă
stresorilor interveniţi în tratament. Totodată, femeile cu un nivel
înalt de anxietate sunt mult mai predispuse să folosească mecanisme
psihologice de regresie şi negare, pentru a micşora starea de anxietate.
Inventarul pentru anxietate – State Trait Anxiety Inventory (S.T.A.I.)
S.T.A.I. este alcătuit din două scale de
autoevaluare pentru măsurarea a două concepte distincte privind
anxietatea : starea de anxietate ca stare ( A – stare ) şi anxietatea ca
trăsătură ( A – trăsătură ).
Scala A – stare sau S.T.A.I. - X-1 este
formată din 20 de descrieri pe baza cărora subiecţii exprimă modul în
care se simt la un moment dat. Scala A – trăsatură sau S.T.A.I. – Forma
X-2 este formată, de asemenea, din 20 de descrieri, dar instrucţiunile
cer subiecţilor să indice modul în care ei se simt în general.
Scorurile posibile pentru S.T.A.I.
variază de la un scor minim de 20 de puncte la un scor maxim de 80, în
ambele subscale A – stare şi A – trăsătură.
Subiecţii răspund la fiecare item a
S.T.A.I. , evaluând ei înşişi pe o scală de la 1 la 4. Cele 4 categorii
pentru scala A – stare sunt: 1) Aproape niciodată; 2)Câteodată; 3)
Adeseori; 4) Aproape întotdeauna. Aceste categorii de răspuns sunt
valabile şi pentru scala A – trăsătură.
Unii dintre itemii S.T.A.I. , de
exemplu, „Sunt încordat(ă)”, sunt organizaţi de aşa natură încât o cotă
de 4 indică un nivel înalt de anxietate, în timp ce alţi itemi de
exemplu, „Sunt binedispus(ă)” sunt organizaţi astfel încât o cotă mare
indică o anxietate scăzută.
Ponderile scorurilor pentru itemii ale
căror cote ridicate indică o anxietate crescută sunt aceleaşi ca şi
numărul încercuit. Pentru itemii ale căror scoruri ridicate indică o
anxietate redusă, ponderile scorurilor sunt inverse. Scorurile ponderate
ale răspunsurilor marcate 1,2,3,4, pentru itemii inverşi sunt 4,3,2,1.
Scala A – stare este balansată cu 10
itemi cotaţi direct şi cu 10 cotaţi invers (1,2,5,8,10,11,15,16,19,20).
Scala A – trăsătură are 7 itemi inversaţi (1,6,7,10,13,16,19) şi 13
itemi cotaţi direct.
Întrucât scala A – stare este sensibilă
la condiţiile în care testul este administrat, scorurile la această
scală pot fi infuenţate de atmosfera emoţională care poate fi creată
dacă scala A – trăsătură este aplicată prima. În contrast, s-a
determinat că scala A – trăsătură este relativ neinfuenţabilă de
condiţiile în care este aplicată (Jonson, 1968; Jonshon, Spielberger,
1968). Aşadar, ordinea de aplicare a acestora, scala A – stare, urmată
de scala A – trăsătură, a respectat argumentul menţionat anterior.
S.T.A.I. FORMA –X1-
INSTRUCTIUNI: Mai jos sunt date diferite
descrieri ale unor stari sufletesti. Cititi fiecare descriere in parte
si incercuiti acea cifra din dreapta descrierii care corespunde cu
felul cum va simtiti acum, in acest moment. Nu exista raspunsuri bune
sau rele. Nu pierdeti prea mult timp cu vreo descriere si dati acel
raspuns care pare sa infatiseze cel mai bine felul cum va simtiti in
prezent.
Nr | Descriere | Deloc | Putin | Destul | Foarte mult |
1 | Ma simt calm(a) | 1 | 2 | 3 | 4 |
2 | Ma simt linistit(a) | 1 | 2 | 3 | 4 |
3 | Sunt incordat(a) | 1 | 2 | 3 | 4 |
4 | Imi pare rau de ceva | 1 | 2 | 3 | 4 |
5 | Ma simt in apele mele | 1 | 2 | 3 | 4 |
6 | Sunt trist(a) | 1 | 2 | 3 | 4 |
7 | Ma ingrijoreaza niste neplaceri posibile | 1 | 2 | 3 | 4 |
8 | Ma simt odihnit(a) | 1 | 2 | 3 | 4 |
9 | Ma simt nelinistit(a) | 1 | 2 | 3 | 4 |
10 | Ma simt bine | 1 | 2 | 3 | 4 |
11 | Am incredere in puterile mele | 1 | 2 | 3 | 4 |
12 | Ma simt nervos (nervoasa) | 1 | 2 | 3 | 4 |
13 | Sunt speriat(a) | 1 | 2 | 3 | 4 |
14 | Ma simt iritat(a) | 1 | 2 | 3 | 4 |
15 | Sunt relaxat(a) | 1 | 2 | 3 | 4 |
16 | Ma simt multumit(a) | 1 | 2 | 3 | 4 |
17 | Sunt ingrijorat(a) | 1 | 2 | 3 | 4 |
18 | Ma simt agitat si “scos din fire” | 1 | 2 | 3 | 4 |
19 | Ma simt vesel(a) | 1 | 2 | 3 | 4 |
20 | Sunt bine dispus(a) | 1 | 2 | 3 | 4 |
S.T.A.I. FORMA –X2-
INSTRUCTIUNI: Mai jos sunt date diferite
descrieri ale unor stari sufletesti. Cititi fiecare descriere in parte
si incercuiti acea cifra din dreapta descrierii care corespunde cu
felul cum va simtiti de obicei. Nu exista raspunsuri bune sau rele. Nu
pierdeti prea mult timp cu vreo descriere si dati acel raspuns care pare
sa infatiseze cel mai bine felul cum va simtiti de obicei.
Nr | Descriere | Aproape niciodata | Cateodata | Adeseori | Aproape todeauna |
1 | Sunt bine dispus | 1 | 2 | 3 | 4 |
2 | Obosesc repede | 1 | 2 | 3 | 4 |
3 | Imi vine sa plang | 1 | 2 | 3 | 4 |
4 | Asi dori la fel de fericit(a) cum par sa fie altii | 1 | 2 | 3 | 4 |
5 | De multe ori imi scapa unele lucruri pentru ca nu ma pot decide destul de repede | 1 | 2 | 3 | 4 |
6 | Ma simt odihnit(a) | 1 | 2 | 3 | 4 |
7 | Sunt calm, cu “sânge rece” si concentrat | 1 | 2 | 3 | 4 |
8 | Simt ca se aduna greutatile si nu le mai pot face fata | 1 | 2 | 3 | 4 |
9 | Ma framinta prea mult anumite lucruri care in realitate nu au importanta. | 1 | 2 | 3 | 4 |
10 | Sunt fericit(a) | 1 | 2 | 3 | 4 |
11 | Sunt inclinat(a) sa iau lucrurile prea in serios | 1 | 2 | 3 | 4 |
12 | Imi lipseste increderea in puterile mele | 1 | 2 | 3 | 4 |
13 | Ma simt in siguranta | 1 | 2 | 3 | 4 |
14 | Incerc sa evit un moment critic sau o dificultate | 1 | 2 | 3 | 4 |
15 | Ma simt abatut(a) | 1 | 2 | 3 | 4 |
16 | Ma simt multumit(a) | 1 | 2 | 3 | 4 |
17 | Imi trece prin minte cate un gand lipsit de importanta si ma sacaie | 1 | 2 | 3 | 4 |
18 | Asa de mult pun dezamagirile la suflet incat nu mai pot scapa de ele | 1 | 2 | 3 | 4 |
19 | Sunt un om echilibrat | 1 | 2 | 3 | 4 |
20 | Cand ma gandesc la necazurile mele prezente, devin nervos (nervoasa) si prost dispus(a) | 1 | 2 | 3 | 4 |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
E unul pur personal. E plăcerea de a publica fără restricţii.