S.T.A.I. forma X1 si S.T.A.I. forma X2 – chestionar de evaluare a anxietatii

 

Anxietatea reprezintă o tulburare a afectivităţii manifestată prin stări de nelinişte, teamă şi îngrijorare nemotivată, în absenţa unor cauze care să le provoace. Angoasa se defineşte ca „teamă fără obiect” spre deosebire de fobie, care este „teama cu obiect”. Deseori, anxietatea se manifestă sub forma unei stări de frică cauzată de o incertitudine în care subiectul are impresia unei nenorociri iminente, care planează pretutindeni, îl înconjoară, îl pătrunde, dar nu o poate defini şi nici îndepărta. Stările de anxietate sunt însoţite de fenomene organo–funcţionale ca: jenă precordială, palpitaţii, greutate de respiraţie, transpiraţie etc. Ca simptom psihopatologic, se întâlneşte în melancolia anxioasă, în nevroza obsesivă, fobică, în debutul psihozelor sau în afecţiuni endocrine şi cardiace (P.Popescu – Neveanu, 1978).

Trebuie sa facem o clară distincţie între două noţiuni astăzi bine delimitate, numite anxietate – stare şi anxietate – trăsătură. Noţiunea de stare emoţională, aşa cum o indică şi numele său, corespunde unei stări trecătoare, care poate surveni la orice individ. Dimpotrivă, anxietate – trăsătură este o caracteristică individuală, aparent innăscută, care se manifestă, la rândul ei, în doua feluri: predispoziţia de a resimţi stări de frică în prezenţa unor stimuli care, pentru alţi indivizi, sunt mult mai puţin anxiogeni sau chiar deloc anxiogeni şi predispoziţia de a dezvolta temeri condiţionale în privinţa unor stimuli care nu sunt, prin ei înşişi, anxiogeni. Un nivel ridicat de anxietate – trăsătură are un caracter patologic (Larousse, 2006).

Pacienţii anxioşi care vin la consultaţie prezintă numeroase şi variate simptome. Câteodata simptomele psihopatologice sunt cele predominante, alteori cele psihomotorii şi autonome: simptome psihopatologice, senzaţie chinuitoare de apărare, sentimentul de a fi neajutorat în faţa unei ameninţări neprecizate, nelinişte şi tensiune interioară.

Simptome psihomotorii: expresia feţei indicând anxietatea, agitaţie psihomotorie până la raptus sau inhibiţie psihomotorie până la stupoare.

Semne si simptome autonome: dilatarea pupilelor, tahipnee, insomnie, paloarea feţei, gură uscată, absenţa libidoului şi a potenţei, accese de transpiraţie, diaree, hipertensiune, tahicardie, anorexie, hiperglicemie.

Simptomele psihopatologice sunt greu de descris şi pacienţii au frecvent dificultăţi în a le exprima. După Schultz (apud. F.Kroger; B.Luban – Plozza; W.Poldinger, 2000), senzaţia chinuitoare de apăsare şi sentimentul de neajutorare în faţa unei ameninţări vagi sunt în mod particular caracteristice.

Pe lângă expresia feţei, există două posibilităţi de observare a anxietăţii după indicii psihomotorii. Una din ele este agitaţia psihomotorie până la punctul de raptus, în timp ce cealaltă este inhibiţia psihomotorie până la stupoare. Forma de agitaţie până la raptus poate fi comparată prin analogie cu apărarea agresivă, iar inhibiţia până la punctul de stupoare se aseamănă cu mimarea morţii. În sfârşit, simptomele autonome au o importanţă deosebită. Ele pot fi uneori foarte caracteristice când simptomele psihopatologice fie lipsesc, fie nu pot fi exprimate de pacient. Prin analogie cu „depresia mascată”, se poate vorbi în aceste cazuri o „anxietate mascată” (F.Kroger; B.Luban – Plozza; W.Poldinger, 2000).

Dacă presupunem ca trauma emoţională poate produce anxietatea, aceasta este în special situaţia care se aplică tipului de personalitate cu predispoziţia ereditară de a reacţiona în mod depresiv. Depresia are acelaşi efect, în special la tinerii cu predispoziţie pentru nevroză. Astfel, intr-un caz se poate declanşa depresie, în celălalt un element nevrotic preexistent conduce la nevroza anxioasă.

Anxietatea ca trăsătură se referă la tendinţa indivizilor de a răspunde cu anxietate ridicată la situaţii stresante şi cu toate acestea măsurarea anxietăţii poate fi considerată un indicator al abilităţii de a face faţă stresorilor, cum, de altfel, am precizat anterior. S-a demonstrat că scorurle mari obţinute la anxietate sunt asociate cu reducerea reuşitei sarcinii şi asta pentru că femeile cu astfel de scoruri sunt mult mai putin capabile să facă faţă stresorilor interveniţi în tratament. Totodată, femeile cu un nivel înalt de anxietate sunt mult mai predispuse să folosească mecanisme psihologice de regresie şi negare, pentru a micşora starea de anxietate.

Inventarul pentru anxietate – State Trait Anxiety Inventory (S.T.A.I.)

S.T.A.I. este alcătuit din două scale de autoevaluare pentru măsurarea a două concepte distincte privind anxietatea : starea de anxietate ca stare ( A – stare ) şi anxietatea ca trăsătură ( A – trăsătură ).

Scala A – stare sau S.T.A.I. -  X-1 este formată din 20 de descrieri pe baza cărora subiecţii exprimă modul în care se simt la un moment dat. Scala A – trăsatură sau S.T.A.I. – Forma X-2 este formată, de asemenea, din 20 de descrieri, dar instrucţiunile cer subiecţilor să indice modul în care ei se simt în general.

Scorurile posibile pentru S.T.A.I. variază de la un scor minim de 20 de puncte la un scor maxim de 80, în ambele subscale A – stare şi A – trăsătură.

Subiecţii răspund la fiecare item a S.T.A.I. , evaluând ei înşişi pe o scală de la 1 la 4. Cele 4 categorii pentru scala A – stare sunt: 1) Aproape niciodată; 2)Câteodată; 3) Adeseori; 4) Aproape întotdeauna. Aceste categorii de răspuns sunt valabile şi pentru scala A – trăsătură.

Unii dintre itemii S.T.A.I. , de exemplu, „Sunt încordat(ă)”, sunt organizaţi de aşa natură încât o cotă de 4 indică un nivel înalt de anxietate, în timp ce alţi itemi de exemplu, „Sunt binedispus(ă)” sunt organizaţi astfel încât o cotă mare indică o anxietate scăzută.

Ponderile scorurilor pentru itemii ale căror cote ridicate indică o anxietate crescută sunt aceleaşi ca şi numărul încercuit. Pentru itemii ale căror scoruri ridicate indică o anxietate redusă, ponderile scorurilor sunt inverse. Scorurile ponderate ale răspunsurilor marcate 1,2,3,4, pentru itemii inverşi sunt 4,3,2,1.

Scala A – stare este balansată cu 10 itemi cotaţi direct şi cu 10 cotaţi invers (1,2,5,8,10,11,15,16,19,20). Scala A – trăsătură are 7 itemi inversaţi (1,6,7,10,13,16,19) şi 13 itemi cotaţi direct.

Întrucât scala A – stare este sensibilă la condiţiile în care testul este administrat, scorurile la această scală pot fi infuenţate de atmosfera emoţională care poate fi creată dacă scala A – trăsătură este aplicată prima. În contrast, s-a determinat că scala A – trăsătură este relativ neinfuenţabilă de condiţiile în care este aplicată (Jonson, 1968; Jonshon, Spielberger, 1968). Aşadar, ordinea de aplicare a acestora, scala A – stare, urmată de scala A – trăsătură, a respectat argumentul menţionat anterior.

S.T.A.I. FORMA –X1-

INSTRUCTIUNI: Mai jos sunt date diferite descrieri ale unor stari sufletesti. Cititi fiecare descriere in parte si incercuiti acea cifra  din dreapta descrierii care corespunde cu felul cum va simtiti acum, in acest moment. Nu exista raspunsuri bune sau rele. Nu pierdeti prea mult timp cu vreo descriere si dati acel raspuns care pare sa infatiseze cel mai bine felul cum va simtiti in prezent.

Nr	Descriere	Deloc	Putin	Destul	Foarte mult
1	Ma simt calm(a)	1	2	3	4
2	Ma simt linistit(a)	1	2	3	4
3	Sunt incordat(a)	1	2	3	4
4	Imi pare rau de ceva	1	2	3	4
5	Ma simt in apele mele	1	2	3	4
6	Sunt trist(a)	1	2	3	4
7	Ma ingrijoreaza niste neplaceri posibile	1	2	3	4
8	Ma simt odihnit(a)	1	2	3	4
9	Ma simt nelinistit(a)	1	2	3	4
10	Ma simt bine	1	2	3	4
11	Am incredere in puterile mele	1	2	3	4
12	Ma simt nervos (nervoasa)	1	2	3	4
13	Sunt speriat(a)	1	2	3	4
14	Ma simt iritat(a)	1	2	3	4
15	Sunt relaxat(a)	1	2	3	4
16	Ma simt multumit(a)	1	2	3	4
17	Sunt ingrijorat(a)	1	2	3	4
18	Ma simt agitat si “scos din fire”	1	2	3	4
19	Ma simt vesel(a)	1	2	3	4
20	Sunt bine dispus(a)	1	2	3	4

S.T.A.I. FORMA –X2-

INSTRUCTIUNI: Mai jos sunt date diferite descrieri ale unor stari sufletesti. Cititi fiecare descriere in parte si incercuiti acea cifra  din dreapta descrierii care corespunde cu felul cum va simtiti de obicei. Nu exista raspunsuri bune sau rele. Nu pierdeti prea mult timp cu vreo descriere si dati acel raspuns care pare sa infatiseze cel mai bine felul cum va simtiti de obicei.

Nr	Descriere	Aproape niciodata	Cateodata	Adeseori	Aproape todeauna
1	Sunt bine dispus	1	2	3	4
2	Obosesc repede	1	2	3	4
3	Imi vine sa plang	1	2	3	4
4	Asi dori la fel de fericit(a) cum par sa fie altii	1	2	3	4
5	De multe ori imi scapa unele lucruri pentru ca nu ma pot decide destul de repede	1	2	3	4
6	Ma simt odihnit(a)	1	2	3	4
7	Sunt calm, cu “sânge rece” si concentrat	1	2	3	4
8	Simt ca se aduna greutatile si nu le mai pot face fata	1	2	3	4
9	Ma framinta prea mult anumite lucruri care in realitate nu au importanta.	1	2	3	4
10	Sunt fericit(a)	1	2	3	4
11	Sunt inclinat(a) sa iau lucrurile prea in serios	1	2	3	4
12	Imi lipseste increderea in puterile mele	1	2	3	4
13	Ma simt in siguranta	1	2	3	4
14	Incerc sa evit un moment critic sau o dificultate	1	2	3	4
15	Ma simt abatut(a)	1	2	3	4
16	Ma simt multumit(a)	1	2	3	4
17	Imi trece prin minte cate un gand lipsit de importanta si ma sacaie	1	2	3	4
18	Asa de mult pun dezamagirile la suflet incat nu mai pot scapa de ele	1	2	3	4
19	Sunt un om echilibrat	1	2	3	4
20	Cand ma gandesc la necazurile mele prezente, devin nervos (nervoasa) si prost dispus(a)	1	2	3	4