S.T.A.I. forma X1 si S.T.A.I. forma X2 – chestionar de evaluare a anxietatii

 

Anxietatea reprezintă o tulburare a afectivităţii manifestată prin stări de nelinişte, teamă şi îngrijorare nemotivată, în absenţa unor cauze care să le provoace. Angoasa se defineşte ca „teamă fără obiect” spre deosebire de fobie, care este „teama cu obiect”. Deseori, anxietatea se manifestă sub forma unei stări de frică cauzată de o incertitudine în care subiectul are impresia unei nenorociri iminente, care planează pretutindeni, îl înconjoară, îl pătrunde, dar nu o poate defini şi nici îndepărta. Stările de anxietate sunt însoţite de fenomene organo–funcţionale ca: jenă precordială, palpitaţii, greutate de respiraţie, transpiraţie etc. Ca simptom psihopatologic, se întâlneşte în melancolia anxioasă, în nevroza obsesivă, fobică, în debutul psihozelor sau în afecţiuni endocrine şi cardiace (P.Popescu – Neveanu, 1978).

Trebuie sa facem o clară distincţie între două noţiuni astăzi bine delimitate, numite anxietate – stare şi anxietate – trăsătură. Noţiunea de stare emoţională, aşa cum o indică şi numele său, corespunde unei stări trecătoare, care poate surveni la orice individ. Dimpotrivă, anxietate – trăsătură este o caracteristică individuală, aparent innăscută, care se manifestă, la rândul ei, în doua feluri: predispoziţia de a resimţi stări de frică în prezenţa unor stimuli care, pentru alţi indivizi, sunt mult mai puţin anxiogeni sau chiar deloc anxiogeni şi predispoziţia de a dezvolta temeri condiţionale în privinţa unor stimuli care nu sunt, prin ei înşişi, anxiogeni. Un nivel ridicat de anxietate – trăsătură are un caracter patologic (Larousse, 2006).

Pacienţii anxioşi care vin la consultaţie prezintă numeroase şi variate simptome. Câteodata simptomele psihopatologice sunt cele predominante, alteori cele psihomotorii şi autonome: simptome psihopatologice, senzaţie chinuitoare de apărare, sentimentul de a fi neajutorat în faţa unei ameninţări neprecizate, nelinişte şi tensiune interioară.

Simptome psihomotorii: expresia feţei indicând anxietatea, agitaţie psihomotorie până la raptus sau inhibiţie psihomotorie până la stupoare.

Semne si simptome autonome: dilatarea pupilelor, tahipnee, insomnie, paloarea feţei, gură uscată, absenţa libidoului şi a potenţei, accese de transpiraţie, diaree, hipertensiune, tahicardie, anorexie, hiperglicemie.

Simptomele psihopatologice sunt greu de descris şi pacienţii au frecvent dificultăţi în a le exprima. După Schultz (apud. F.Kroger; B.Luban – Plozza; W.Poldinger, 2000), senzaţia chinuitoare de apăsare şi sentimentul de neajutorare în faţa unei ameninţări vagi sunt în mod particular caracteristice.

Pe lângă expresia feţei, există două posibilităţi de observare a anxietăţii după indicii psihomotorii. Una din ele este agitaţia psihomotorie până la punctul de raptus, în timp ce cealaltă este inhibiţia psihomotorie până la stupoare. Forma de agitaţie până la raptus poate fi comparată prin analogie cu apărarea agresivă, iar inhibiţia până la punctul de stupoare se aseamănă cu mimarea morţii. În sfârşit, simptomele autonome au o importanţă deosebită. Ele pot fi uneori foarte caracteristice când simptomele psihopatologice fie lipsesc, fie nu pot fi exprimate de pacient. Prin analogie cu „depresia mascată”, se poate vorbi în aceste cazuri o „anxietate mascată” (F.Kroger; B.Luban – Plozza; W.Poldinger, 2000).

Dacă presupunem ca trauma emoţională poate produce anxietatea, aceasta este în special situaţia care se aplică tipului de personalitate cu predispoziţia ereditară de a reacţiona în mod depresiv. Depresia are acelaşi efect, în special la tinerii cu predispoziţie pentru nevroză. Astfel, intr-un caz se poate declanşa depresie, în celălalt un element nevrotic preexistent conduce la nevroza anxioasă.

Anxietatea ca trăsătură se referă la tendinţa indivizilor de a răspunde cu anxietate ridicată la situaţii stresante şi cu toate acestea măsurarea anxietăţii poate fi considerată un indicator al abilităţii de a face faţă stresorilor, cum, de altfel, am precizat anterior. S-a demonstrat că scorurle mari obţinute la anxietate sunt asociate cu reducerea reuşitei sarcinii şi asta pentru că femeile cu astfel de scoruri sunt mult mai putin capabile să facă faţă stresorilor interveniţi în tratament. Totodată, femeile cu un nivel înalt de anxietate sunt mult mai predispuse să folosească mecanisme psihologice de regresie şi negare, pentru a micşora starea de anxietate.

Inventarul pentru anxietate – State Trait Anxiety Inventory (S.T.A.I.)

S.T.A.I. este alcătuit din două scale de autoevaluare pentru măsurarea a două concepte distincte privind anxietatea : starea de anxietate ca stare ( A – stare ) şi anxietatea ca trăsătură ( A – trăsătură ).

Scala A – stare sau S.T.A.I. -  X-1 este formată din 20 de descrieri pe baza cărora subiecţii exprimă modul în care se simt la un moment dat. Scala A – trăsatură sau S.T.A.I. – Forma X-2 este formată, de asemenea, din 20 de descrieri, dar instrucţiunile cer subiecţilor să indice modul în care ei se simt în general.

Scorurile posibile pentru S.T.A.I. variază de la un scor minim de 20 de puncte la un scor maxim de 80, în ambele subscale A – stare şi A – trăsătură.

Subiecţii răspund la fiecare item a S.T.A.I. , evaluând ei înşişi pe o scală de la 1 la 4. Cele 4 categorii pentru scala A – stare sunt: 1) Aproape niciodată; 2)Câteodată; 3) Adeseori; 4) Aproape întotdeauna. Aceste categorii de răspuns sunt valabile şi pentru scala A – trăsătură.

Unii dintre itemii S.T.A.I. , de exemplu, „Sunt încordat(ă)”, sunt organizaţi de aşa natură încât o cotă de 4 indică un nivel înalt de anxietate, în timp ce alţi itemi de exemplu, „Sunt binedispus(ă)” sunt organizaţi astfel încât o cotă mare indică o anxietate scăzută.

Ponderile scorurilor pentru itemii ale căror cote ridicate indică o anxietate crescută sunt aceleaşi ca şi numărul încercuit. Pentru itemii ale căror scoruri ridicate indică o anxietate redusă, ponderile scorurilor sunt inverse. Scorurile ponderate ale răspunsurilor marcate 1,2,3,4, pentru itemii inverşi sunt 4,3,2,1.

Scala A – stare este balansată cu 10 itemi cotaţi direct şi cu 10 cotaţi invers (1,2,5,8,10,11,15,16,19,20). Scala A – trăsătură are 7 itemi inversaţi (1,6,7,10,13,16,19) şi 13 itemi cotaţi direct.

Întrucât scala A – stare este sensibilă la condiţiile în care testul este administrat, scorurile la această scală pot fi infuenţate de atmosfera emoţională care poate fi creată dacă scala A – trăsătură este aplicată prima. În contrast, s-a determinat că scala A – trăsătură este relativ neinfuenţabilă de condiţiile în care este aplicată (Jonson, 1968; Jonshon, Spielberger, 1968). Aşadar, ordinea de aplicare a acestora, scala A – stare, urmată de scala A – trăsătură, a respectat argumentul menţionat anterior.

S.T.A.I. FORMA –X1-

INSTRUCTIUNI: Mai jos sunt date diferite descrieri ale unor stari sufletesti. Cititi fiecare descriere in parte si incercuiti acea cifra  din dreapta descrierii care corespunde cu felul cum va simtiti acum, in acest moment. Nu exista raspunsuri bune sau rele. Nu pierdeti prea mult timp cu vreo descriere si dati acel raspuns care pare sa infatiseze cel mai bine felul cum va simtiti in prezent.

Nr	Descriere	Deloc	Putin	Destul	Foarte mult
1	Ma simt calm(a)	1	2	3	4
2	Ma simt linistit(a)	1	2	3	4
3	Sunt incordat(a)	1	2	3	4
4	Imi pare rau de ceva	1	2	3	4
5	Ma simt in apele mele	1	2	3	4
6	Sunt trist(a)	1	2	3	4
7	Ma ingrijoreaza niste neplaceri posibile	1	2	3	4
8	Ma simt odihnit(a)	1	2	3	4
9	Ma simt nelinistit(a)	1	2	3	4
10	Ma simt bine	1	2	3	4
11	Am incredere in puterile mele	1	2	3	4
12	Ma simt nervos (nervoasa)	1	2	3	4
13	Sunt speriat(a)	1	2	3	4
14	Ma simt iritat(a)	1	2	3	4
15	Sunt relaxat(a)	1	2	3	4
16	Ma simt multumit(a)	1	2	3	4
17	Sunt ingrijorat(a)	1	2	3	4
18	Ma simt agitat si “scos din fire”	1	2	3	4
19	Ma simt vesel(a)	1	2	3	4
20	Sunt bine dispus(a)	1	2	3	4

S.T.A.I. FORMA –X2-

INSTRUCTIUNI: Mai jos sunt date diferite descrieri ale unor stari sufletesti. Cititi fiecare descriere in parte si incercuiti acea cifra  din dreapta descrierii care corespunde cu felul cum va simtiti de obicei. Nu exista raspunsuri bune sau rele. Nu pierdeti prea mult timp cu vreo descriere si dati acel raspuns care pare sa infatiseze cel mai bine felul cum va simtiti de obicei.

Nr	Descriere	Aproape niciodata	Cateodata	Adeseori	Aproape todeauna
1	Sunt bine dispus	1	2	3	4
2	Obosesc repede	1	2	3	4
3	Imi vine sa plang	1	2	3	4
4	Asi dori la fel de fericit(a) cum par sa fie altii	1	2	3	4
5	De multe ori imi scapa unele lucruri pentru ca nu ma pot decide destul de repede	1	2	3	4
6	Ma simt odihnit(a)	1	2	3	4
7	Sunt calm, cu “sânge rece” si concentrat	1	2	3	4
8	Simt ca se aduna greutatile si nu le mai pot face fata	1	2	3	4
9	Ma framinta prea mult anumite lucruri care in realitate nu au importanta.	1	2	3	4
10	Sunt fericit(a)	1	2	3	4
11	Sunt inclinat(a) sa iau lucrurile prea in serios	1	2	3	4
12	Imi lipseste increderea in puterile mele	1	2	3	4
13	Ma simt in siguranta	1	2	3	4
14	Incerc sa evit un moment critic sau o dificultate	1	2	3	4
15	Ma simt abatut(a)	1	2	3	4
16	Ma simt multumit(a)	1	2	3	4
17	Imi trece prin minte cate un gand lipsit de importanta si ma sacaie	1	2	3	4
18	Asa de mult pun dezamagirile la suflet incat nu mai pot scapa de ele	1	2	3	4
19	Sunt un om echilibrat	1	2	3	4
20	Cand ma gandesc la necazurile mele prezente, devin nervos (nervoasa) si prost dispus(a)	1	2	3	4

Conform testului de personalitate MBTI, ma incadrez in profilul ESTP

ESTP: Extravert senzorialo-logic

1. Este un om plin de voinţă ce se concentrează in vederea unui scop, fiind orientat spre obţinerea unui rezultat final, face totul cu entuziasm, cu pasiune, are caracterul luptătorului neobosit care trebuie cu orice preţ să se afle deasupra oricărui duşman. Principiul său este: nu trebuie ocolite greutăţile, trebuie să ştii să Ie învingi. Ştie să ia asupra sa răspunderea şi sa o poarte cu cinste.

2. Este lipsit de spirit dogmatic, el porneşte de la viaţă şi nu de la dogme, de la realităţi şi împrejurări, nu de la concepţii şi instrucţiuni, îl caracterizează flexibilitatea, înţelegerea neînfricată a vieţii aşa cum este ea, viaţa nu poate fi îngrădită de reprezentările noastre şi cu atât mai puţin introdusă în patul lui Procrust al dorinţelor noastre, el nu înţelege încercarea nebunească de a sacrifica oameni în numele unor principii imuabile, el consideră că principalal criteriu trebuie să-l constituie însăşi personalitatea umană, el respectă orice colectivitate umană fiindcă este o forţă organizată, dar o urăşte fiindcă spiritului ierarhic şi disciplinei limitează posibilităţile omului.

3. Este un bun tactician, surpinde repede situaţia şi raportul dint forţe, ia o hotărâre şi acţionează, e capabil de manevrare politică, dar nu renunţă niciodată la linia sa, posedă o logică puternică dar aceaată logică este subordonată unui ţel, slujeşte nu pentru speculaţia filozofică ci pentru căutarea creatoare a drumului cel mai scurt care să ducă la ţintă, îi vine mai uşor să facă concesii pe planul logicii decât pe cel al scopului, într- discuţie în contradictoriu caută să găsească nu adevărul ci să obţină victoria, nu încearcă să-l convingă pe adversar, se adresează celor ce asistă la discuţie cu scopul de a-l face ridicol pe adversar, a-l compromite.

4. Îl preocupă problemele generale, profunde de care se ciocneşte la tot pasul atunci când caută să rezolve probleme concrete, e preocupat de autoeducaţie, de ridicarea nivelului său spiritual şi cultural, consacră mult timp lecturii, viaţa sa dobândeşte cu adevărat conţinut abia în prezenţa unui ţel îndepărtat, elevat , în unele privinţe chiar neobişnuit. Este un visător, visele le corelează cu lucruri concrete, realiste, îi place să vorbească cu un ton de siguranţă despre viitor, consideră ca dacă omul îşi doreşte ceva cu adevărat, ei îşi va atinge întotdeauna scopul.

5. Este în mod deschis lipsit de emfază, nu se preocupă de impresia produsă asupra celorlalţi, respectă cu stricţeţe principiul “cauza este mai presus de orice, execută în mod cinstit ce ţi s-a încredinţat, să vorbească de bine despre tine alţii”, nu-i place să condamne oamenii şi arareori vorbeşte urât despre ei.

6. Face apel la actiuni hotărâte, la “încordarea muschilor”, luptă împotriva negligenţei, ei însuşi acţionează extrem de energic, la o lovitură ripostează cu alta de două ori mai puternică, consideră că poezia trebuie să trezească nu numai sentimente generoase ci şi neliniştea care să mobilizeze la acţiune, la luptă.

7. Aproape că nu cunoaşte frica, ura şi alte emoţii negative, nu se miră şi nu invidiază, cu cât situaţia este mai periculoasă cu atât este mai stăpân pe sine şi mai hotărât, poate manifesta spirit despotic, duşmănie faţăde cineva numai fiindcă persoana respectivă nu a ţinut cont de părerea sa, dar de regulă acţiunile sale nu sunt determinate de antipatia personală, sţie să se ridice deasupra ei.

8. Nu-i place să vorbească despre sentimente, acesta nu este domeniul său, iar dacă cumva îi scapă ceva din această sferă i se pare că s-a trădat pe sine, îi e teamă de dragoste ca de o desfătare nemeritată, se teme şi de orice alte sentimente, dar are o atitudine cu totul calmă şi sigură în ce priveşte latura trupească a iubirii, judecă şi pe ceilalţi după sine, nu are nici o îndoială ca poate fi dorit dar rareori e sigur că este iubit.

9. Resimte nevoia de susţinere emoţională din partea partenerului, dacă partenerul dă dovadă de indiferenţă, entuziasmul său se stinge, el sa închide în sinea lui, e în stare săsse distreze numai în cercul prietenilor şi nu-i place să facă vizite tocmai fiindcă alţii se aşteaptă de la el să fie în centrul atenţiei, în acţiunile sale nu caută să se acomodeze partenerului, ci îi place doar să dicteze. Ca temperament este cel mai adesea exploziv, coleric, este politicos, dar când e atins într-un punct sensibil îi vine greu să se oprească, începe să clocotească în el mania, ea se manifestă foarte limpede în privire, aflându-se astfel “băgat în priză”, se află într-o stare de nervozitate lăuntrică, caută în mod insistent o ieşire din situaţie.

10. Ştie să mobilizeze oamenii, să-i atragă la o muncă foarte activă, să-i plaseze şi să-i folosească în interesul unei cauze, e un bun organizator, stilul lui de lucru este discutarea colegială a deciziilor dar executarea lor unipersonală şi răspunderea pentru ele, limpezime, organizare, este capabil să se entuziasmeze şi să umple pe alţii de elan, are părerea sa în orice problemă şi ştie să o argumenteze.

11. Este adesea un bun sportiv, e sigur de corpul său, se bizuie pe propria sa putere, sănătate, voinţă, îi place riscul şi spiritul de întrecere prezente în jocurile sportive, vânătoare, şah.


ESTP – Activiştii

În general se regăsesc în următoarele caracteristici:

• Orientaţi spre acţiune

• Trăiesc în prezent

• Nu le place teoria fără aplicabilitate practică

• Vor să vadă rezultate imediate

• Au un ritm de viaţă rapid şi multă energie

• Flexibili şi adaptabili

• Au multe resurse

• Rareori îşi fac planuri, de obicei improvizează

• Plăcuţi în grupurile sociale

• Simt ascuţit al observaţiei

• O foarte bună memorie a detaliilor

• Abilităţi în lucrul cu oamenii

• Bine intenţionaţi

• Văd rapid problemele şi găsesc soluţii rapid

• Sunt atraşi de aventură şi risc

• Le place să atragă atenţia

• Le place să înceapă lucruri însă nu să le şi ducă neapărat până la capăt

ESTP au nişte avantaje specifice tipului lor de personalitate. Abilităţile de observaţie îi fac să poată vedea repede motivele şi perspectivele altor oameni. De aceea, sunt excelenţi în vânzări. De asemenea pot identifica rapid o nevoie urgenţă sau o situaţie de criză. Aceasta e o abilitate importantă în câteva domenii, mai ales cele orientate spre acţiune (poliţie, pompieri etc). Nu le place să fie supuşi multor reguli, vor să vadă rezultate rapide ale muncii lor şi nu le place teoria multă. De aceea cel mai potrivit domeniu ar putea fi munca cu oamenii şi fără rutină prea multă:

Your DISC Personality Report

Introduction

Your specific distribution of scores on the DISC personality test is an indication of your unique personality. You can think of this as your DISC Personality 'DNA'. In the pie chart below you see your distribution of scores.
The highest percentage is likely to be your most dominant personality factor, the second highest your next most dominant personality factor and so on. As such for you the DISC factors are ordered as: Dominance, Influence, Compliance, Steadiness.

DISC Personality Model

To help you understand the DISC model of personality here are definitions of the four factors measured.

Dominance	Describes the way you deal with problems, assert yourself and control situations.
Influence	Describes the way you deal with people, the way you communicate and relate to others.
Steadiness	Describes your temperament - patience, persistence, and thoughtfulness
Compliance	Describes how you approach and organize your activity, procedures and responsibilities.

Your DISC personality type

Your unique sequence of scores characterizes you in a specific way. The positive impact you are likely to make on people is:
You have a strong inner motivation to influence people and circumstances. You thrive on competitive situations and challenging assignments.
The stresses and pressures of everyday work and life are unlikely to reduce your effectiveness and enthusiasm.

DISC Patterns or Profiles

As you will appreciate, there are literally thousands of different combinations of scores. Therefore to help interpretation, communication and understanding, DISC Personality Model experts have defined - through statistical analysis of the score combinations - fifteen DISC 'Patterns' or 'Profiles'.
The 'Profiles' are often given names. The objective of these names is to give a single descriptive term that captures the essence of that Profile. Names often used are Achiever, Coach, Evaluator, Counselor, Creative, Individualist, Inspirational, Investigator, Objective Thinker, Perfectionist, Persuader, Practitioner, Enthusiast, Results-Oriented or Specialist

To understand the DISC theory even further descriptions are given for people who score comparatively high and comparatively low on each of the four DISC dimensions.

Dominance

Comparatively High

Here are some traits and behaviours that describe people who are comparatively high in Dominance:

• enjoy competition and challenge.
• are goal orientated and want to be recognised for their efforts.
• aim high, want authority and are generally resourceful and adaptable.
• are usually self-sufficient and individualistic.
• may lose interest in projects once the challenge has gone and they tend to be impatient and dissatisfied with minor detail.

They are usually direct and positive with people, enjoying being the centre of attraction and may take it for granted that people will think highly of them.
They may have a tendency to be rather critical of others. Consequently, other people may tend to see them as being rather domineering and overpowering.

Comparatively Low

Here are some traits and behaviours that describe people who are comparatively low in Dominance:

• tend to want peace and harmony.
• prefer to let others initiate action and resolve problems.
• are quiet and indirect in their approach to most situations.
• are usually cautious and calculate risks carefully before acting.

They are generally well liked because of their mild and gentle nature. Other people will tend to see them as being patient, calm, thoughtful and a good listener.

Influence

Comparatively High

Here are some traits and behaviours that describe people who are comparatively high in Influence:

• are strongly interested in meeting and being with people.
• are generally optimistic, outgoing, and socially skilled.
• are quick at establishing relationships.

Sometimes their concern for people and people's feelings may make them reluctant to disturb a favourable situation or relationship.

Comparatively Low

Here are some traits and behaviours that describe people who are comparatively low in Influence:

• are usually socially passive.
• quite frequently have an affinity for things, machinery and equipment.
• are generally comfortable working alone.
• frequently have a tendency to be analytical and once they have sorted the facts out they communicate them in a straightforward direct way.
• tend to take little at face value.

They may well have learned and developed good social skills but they only bring these into play when logic dictates such tactics.

Steadiness

Comparatively High

Here are some traits and behaviours that describe people who are comparatively high in Steadiness:

• are usually patient, calm and controlled.
• have a high willingness to help others particularly those they consider as friends.

Generally they have the ability to deal with the task in hand and to do routine work with patience and care.

Comparatively Low

Here are some traits and behaviours that describe people who are comparatively low in Steadiness:

• tend to enjoy change and variety in their work and non-work life.
• are expansive by nature and tend not to like routine and repetitive work/activities.

They enjoy stretching themselves intellectually and physically.

Compliance

Comparatively High

Here are some traits and behaviours that describe people who are comparatively high in Compliance:

• are usually peaceful and adaptable.
• tend not to be aggressive.
• tend to be cautious rather than impulsive.
• avoid risk-taking.
• act in a tactful, diplomatic way and strive for a stable, ordered life.
• are comfortable following procedures in both their personal and business life.

They prefer sticking to methods that have proved successful in the past. They have a high acceptance of rules and regulations.

Comparatively Low

Here are some traits and behaviours that describe people who are comparatively low in Compliance:

• are independent and uninhibited.
• resent rules and restrictions.
• prefer to be measured by results and are always willing to try the untried.

Free in thought, word and deed, they long for freedom and go to great lengths to achieve it.
They feel that repetitive detail and routine work is best "delegated" or avoided.

Testul Rosenberg

Testul Rosenberg indica nivelul stimei de sine. 

În momentul de față ești încrezător în tine, sigur pe tine și mulțumit, se poate spune că ai o stimă de sine crescută. De aceea ești motivat și ai exact atitudinea care te poate face să reușești.

Stima de sine reprezinta o nevoie umana profunda si puternica, esentiala pentru o adaptare sanatoasa a individului, adica pentru o functionare optima si implinirea de sine.

11 idei pentru creșterea stimei de sine

Află care sunt adevăratele tale probleme. Trebuie să realizezi că problema nu ești tu, ca persoană. Ai probleme în lumea exterioară și ele trebuie rezolvate dar asta nu trebuie să îți afecteze imaginea pe care o ai despre tine. Te asigur că ai un potențial uriaș, trebuie doar să te duci pe drumul învățării și al perseverenței.

Decide ce poți controla și ce nu. O sursă mare de descurajare o constituie dorința oamenilor de a schimba sau controla ceea ce nu se poate controla sau schimba. Sa încerci să impui altor oameni să simtă ceea ce nu simt sau să îi faci să facă ce nu vor, e o politică falimentară. Dacă cineva nu te place, să fie sănătos. Nu te lăsa afectat/ă.

Acceptă responsabilitatea. Pentru a găsi încredere deplină în tine, trebuie să îți asumi responsabilitatea pentru ceea ce poți schimba în viața ta. Felul în care relaționezi cu cei din jur, felul în care decurg relațiile tale sexuale și de iubire, succesul tău profesional și felul în care îți gestionezi emoțiile, TOATE depind numai de tine. Educă-te și evoluează. Crești, și odată cu tine crește și stima de sine.

Orice greșeală e o oportunitate de a învăța și de a lua lucrurile de la capăt, mai bine. Nu fă o tragedie dintr-un eșec. Succesul e un lung șir de eșecuri care se termină cu bine.

Competiția se dă doar cu tine însuți nu ca să dovedești ceva celui din jur. Daca anul trecut câștigai 100 de euro pe an si anul acesta castigi 1000 de euro, e o uriașă victorie personală. Nu-ți fă griji că altcineva face acum 100 de mii de euro pe an. Fiecare se află pe drumul său în viața și fiecare trebuie să își învețe lecțiile. Dacă perseverezi sigur vei obține tot ce îți dorești.

Fii o persoană ambițioasă. Când îți propui scopuri, fii realist, dar optimist tot timpul. Ai curaj să visezi, pentru că visele sunt materialul din care marile realizări sunt construite. Privește în viitor și vezi cum vrei să fii și ce vrei să ai. Apoi fă zilnic efortul pentru a ajunge unde ți-ai propus. Și  

FOARTE IMPORTANT, urmează visele tale, nu pe ale altora.

Gândește și vorbește pozitiv. Nu îți lăsa mintea otrăvită de negativism. Nu te gândi la ce nu se poate ci la ce se poate, nu la ce NU vrei, ci la ce vrei.

Investește în dezvoltarea personală. E cea mai bună investiție pe care o poți face. Investiția în tine.

Fii conștient de mesajele din mass media. Scopul lor este să îți inspire teamă și să îți scadă stima de sine pentru a cumpăra ceea ce ei au de vânzare.

ANTURAJUL. Este vital în evoluția ta. Fă-ți un grup de prieteni și prietene care au vise ca și tine, care sunt pozitivi și au încredere în forțele lor. Fă orice ca să intri în anturaj cu ei și în viața ta se vor întampla minuni.

Critica: Adu-le aminte oamenilor că dacă le vrei părerea, le-o vei cere. Poate că uneori datorezi un răspuns unor critici, dar niciodată nu le datorezi ÎNCREDEREA ÎN TINE.