Castelul vieții tale

A fost odată un domn care hotărâse să facă o excursie prin Europa.

Ajungând în Marea Britanie, din aeroport a cumpărat un ghid de călătorie ce cuprindea castelele ce pot fi vizitate în Marea Britanie, în el fiind menţionate zilele şi orele de vizită, uneori acestea fiind foarte limitate. Pe una dintre paginile ghidului, acesta a văzut o ofertă specială “Castelul Vieţii Tale.” Din fotografiile prezentate, castelul nu părea mai bun sau mai rău ca altele… Ghidul mai indica, că din motive care vor fi anunţate mai târziu, pentru vizitarea castelului nu se percepe taxă la intrare, ci la ieşire, iar coordonarea zilei şi orei vizitei, urmează a se face individual, la numărul de telefon indicat.

Intrigat de oferta neobişnuită, de cum ajunge la hotel, domnul formează numărul de telefon şi se întelege cu proprietarul cu privire la data călătoriei.

La intrarea în castel era inscripţionat: “Totul în lume decurge după anumite legi.”. La uşă domnul a fost întâmpinat cu foarte multă amabilitate către un om îmbrăcat într-o fustă tipic scoţiană, în carouri.

- Ceilalţi vizitatori au intrat deja? – se interesează turistul.

- Ceilalţi vizitatori? – se miră omul. Nu, numai e nimeni, vizitele în Castelul nostru se efectuează individual şi nu oferim nici serviciile unui ghid.

Nespunând nimic cu referire la programul de lucru, el a început a-i povesti turistului istoria castelului şi a făcut o trecere în revistă a tuturor lucrurilor notabile ce pot fi admirate acolo: tablourile de pe pereţi, sala cu modele de armuri de lângă intrare, armele militare din cameră sub scări, catacombele şi camera de tortură din temniță. Când a terminat povestirea, el i-a înmânat vizitatorului o lingură.

- Şi asta de ce? – a întrebat el nedumerit.

- Astea sunt regulile noastre. Noi nu percepem o taxă de intrare, iar costul excursiei îl stabilim în felul următor: fiecărui vizitator îi dăm o lingură, umplută cu nisip fin, în acesta fiind exact o sută de grame de nisip, iar fiecare om care intră trebuie să poarte această lingură cu el pe tot parcursul vizitei. După terminarea vizitei, măsurăm nisipul rămas în lingură, iar pentru fiecare gram lipsă se achită o Liră sterlină …

- Şi dacă nu vărs nici un gram?

- Oh, în acest caz, vizita este gratuită.

Vizitatorul a fost surprins şi amuzat de o astfel de condiţie. Gazda primitoare a umplut lingura cu nisip şi excursia Seniorului a început.

Încrezător în puterea mâinilor sale, el a început să urce încet treptele, neluându-şi privirea de la lingură. În partea de sus, lângă galeria de tablouri, el a decis să nu meargă, pentru că vântul sufla puternic şi ar putea vărsa nisipul. A coboarât sub scări pentru a ajunge la sala cu arme militare, dar stând sub scară, şi-a dat seamă că, pentru a ajunge în acea sală, trebuie să sară peste o balustradă. Acest fapt nu i-ar fi pus viaţa în pericol, dar avea să ducă la vărsarea nisipului din lingură, aşa că domnul s-a mulțumit doar cu examinarea camerei de la distantă. Pentru acelaşi motiv, acesta nu s-a coborât în temniță, deoarece trebuia să coboare pe nişte scări foarte abrupte. Foarte mulţumit de faptul că a păstrat conţinutul din lingură intact, a început să se îndrepte spre locul de unde şi-a început turul. Acolo era aşteptat de persoana care îl primise cu o balanță în mână. Domnul a golit conţinutul din lingură în balanță şi a aşteptat nerăbdător rezultatul.

- Surprinzător, aţi pierdut doar jumătate de gram, ceea ce înseamnă că, nu trebuie să plătiți nimic pentru vizita efectuată.

- Mulţumesc.

- Ţi-a plăcut vizita? – întrebă la sfârșit omul în fustă.

Turistul, după un moment de ezitare, decide să fie sincer.

- De fapt, nu prea. Tot timpul m-am gândit la nisip şi nu am reuşit să examinez ceea ce era în jurul meu.

- Foarte regretabil! Ştii, voi face o excepţie pentru tine. Voi umple din nou lingura ta, pentru că astea sunt regulile, dar de data aceasta uită de nisip pentru că, chiar dacă îl verşi pe tot, nu vei plăti nimic pentru vizită. Unica condiţie este că, trebuie să terminați turul în 12 minute, deoarece după acest interval de timp trebuie să vină un alt vizitator.

Fără a risipi nici un moment, domnul a luat lingura şi a fugit spre sala de lângă antreu, pentru a arunca o privire rapidă la exponatele de armură. După a coborât repede pe scări în temniță. Nisipul deja îl vărsase tot, dar asta nu mai conta. Acolo el nu a petrecut nici un minut, pentru că timpul se scurgea destul de repede. A alergat spre camera de sub scări, unde erau depozitate armele, dar aruncând o privire la ceas, şi și-a dat seama că au trecut deja unsprezece minute. Timp pentru a vizita camera cu arme nu mai avea, de aceea s-a hotărât să plece spre ieşire, unde era aşteptat de același om în fustă.

- Văd că nu mai aveți nisip în lingură, lucru ce mă face să cred că, nefiind obligat să aveţi grija nisipului, de această dată turul castelului v-a plăcut.

Vizitatorul nu a răspuns imediat.

- De fapt, nu… – a spus el în cele din urmă – Mă gândeam cum să nu întârzii, chiar dacă am vărsat tot nisipul, nu am avut nici o plăcere.

Omul în fustă îşi aprinde pipa şi spune:

- Există oameni care trec prin ”Castelul Vieţii” lor, încercând să nu plătească pentru nimic, şi nu se pot bucura de această călătorie. Mai sunt şi alţii, care întotdeauna sunt grăbiţi, pierd repede totul şi nu pot obţine plăcere. Puţini înteleg ştiinţa vieţii. Ei descoperă fiecare ungher şi se bucură de fiecare moment. Ei ştiu că trebuie să plătească pentru tot, dar înteleg că în viață sunt lucruri pentru care merită să plătești.

Să nu uităm că farmecul vieții vine din micile plăceri și bucurii pe care aceasta ni le oferă…

chiar daca

O pauza in relatie

Certurile, neintelegerile, dorinta de altceva, vorbele care ranesc poate neintentionat, dar o fac cu o intentie cruda, obosesc atat de tare incat se ajunge la concluzia ca pauza constituie cea mai buna solutie pentru ameliorarea relatiei.

Unul sau ambii parteneri simt nevoia sa aiba mai mult spatiu si sa stea deoparte unul de altul, in ideea de a-si clarifica statutul viitor al relatiei lor.

Pauzele intr-o relatie se iau din dorinta de a reevalua sentimentele, pentru a obtine o schimbare benefica si mult asteptata de la partener. In cazul cuplurilor cu ani multi in spate, cand relatia este “îmbâcsită” de rutina si monotonie, pauza este binevenita, pentru ca fiecare are ocazia sa isi evalueze sentimentele fata de celalalt, greselile facute si sa testeze daca mai simte dorinta arzatoare de a-si revedea “jumatatea”.

 

Daca va aflati intr-o astfel de situatie tineti cont de cateva reguli:

1. Hotarati, de comun acord, un termen pentru acest repaus, astfel incat el sa nu fie nici prea mare, dar nici prea mic si sa nu existe o incertitudine de genul “ma va mai suna vreodata?”

2. Cel care nu a dorit pauza este bine sa nu il agaseze pe partener cu telefoane, de frica de a nu-l pierde. Acest lucru poate duce la inrautatirea situatiei, deoarece acela se va simti sufocat, nu isi va putea evalua sentimentele in liniste si nu va mai resimti dorul de celalalt. Asadar, respectati termenul stabilit pentru pauza.

3. Stabiliti granitele acestui ragaz dat relatiei. Astfel, hotarati de comun acord cat de des veti vorbi sau va veti intalni pe perioada pauzei. Oricat ar fi de greu pentru cel care nu a dorit pauza, trebuie sa respecte aceste lucruri.

4. Chiar daca ti s-a dat unda verde sa te intalnesti cu alte persoane este indicat sa nu faci sex cu altcineva pana cand nu esti convins ca relatia actuala a luat sfarsit. De multe ori, partenerul de cuplu nu poate trece peste o aventura a iubitului/ei, chiar daca nu se poate considera ca a inselat. Iar daca trece, fii convins ca n-o sa uite niciodata si iti va reaminti la fiecare cearta.

5. Nu iti petrece zilele plangandu-ti de mila, cu bomboane si filme triste sau betii crunte prin baruri. Mai bine priveste aceasta pauza ca pe o oportunitate de a recupera timp alaturi de prietenii pe care i-ai neglijat.

6. Umple-ti timpul cu activitati sportive sau noi hobby-uri. Incearca sa afli ce anume te face fericit si daca ai o relatie cu parterenul pentru ca il iubesti sau pentru ca te-ai obisnuit asa si ti-e frica de singuratate.

Dupa pauza nu exista decat doua mari posibilitati. Cei doi parteneri fie restabilesc angajamentul initial, fie se implica intr-un mod serios intr-un proces de detasare. Pe masura insa ce timpul trece, percepi lucrurile intr-o noua lumina si le privesti cu obiectivitate. Acum realizezi daca relatia voastra merita sau nu inca o sansa, daca este posibil sa se ajunga iarasi in punctul in care ai lasat-o sau daca lucrurile se pot remedia. 

Se poate intampla sa te intorci intr-o relatie mai matur(a), mai precaut(a) si mai hotarat(a) ca niciodata sa lupti pentru lucrurile in care crezi. Sa lupti pentru relatia voastra daca tu consideri ca aceasta merita.

Nu accepta santajul sentimental!

Santajul sentimental este o forma de manipulare puternica, prin care persoanele apropiate noua ne ameninta, direct sau indirect, ca se vor supara si ne vor pedepsi daca nu facem ceea ce doresc ele.

Acest gen de santaj contine in interiorul sau o amenintare de genul: daca nu faci ce zic eu, voi pleca, te voi parasi, o sa mi se faca rau, cine stie ce se va intampla etc.

Santajistii de acest fel sunt de obicei persoane din anturajul nostru (prietenii nostri apropiati, partenerii, membrii familiei cu care am avut initial o relatie buna) care ne fac sa ne simtim obligati sa le indeplinim dorintele, vinovati daca ii refuzam sau sa ne fie teama ca ne vor parasi, daca nu-i ascultam.

Daca raspunzi "da" la cel putin una din intrebarile de mai jos, inseamna ca esti victima unui santaj sentimental:

•  Cei din jurul tau te ameninta ca iti vor face greutati daca nu le indeplinesti dorintele?

•  Apropiatii tai vor in permanenta din ce in ce mai mult de la tine, indiferent de cat de mult le oferi, sau presupun cu regularitate ca vei ceda in fata presiunilor lor?

•  Partenerul te ameninta permanent ca va pune capat relatiei sau iti da de inteles ca intra in depresie daca nu faci ce vrea el?

•  Partenera(ul) ignora cu regularitate sentimentele si dorintele tale sau te eticheteaza frecvent drept egoist(a), lacom(a), lipsit(a) de sensibilitate daca nu cedezi in fata ei/lui?

•  Iti face promisiuni nechibzuite pe care de obicei nu le respecta?

•  Te aproba atunci cand cedezi, dar te dezaproba cand nu o faci?

Daca te regasesti in situatiile descrise mai sus, este necesar sa intelegi procesul: persoanele care te santajeaza sentimental se comporta in aparenta cu multa afectiune, te manipuleaza si te determina sa simti confuzie, dezorientare si iritare, iar in final sa iti pierzi increderea in tine si in propriile tale perceptii.

Avand in vedere ca pentru a exista santaj sentimental este nevoie de doi oameni, a venit timpul sa recunosti care este rolul jucat de tine in aceasta situatie.

Fiecare dintre noi intra intr-o relatie cu punctele sale slabe: regrete, nesiguranta, temeri, iritari acumulate, suparari si nu putem fi santajati sentimental decat daca ii lasam pe cei apropiati sa afle care sunt punctele noastre sensibile si sa inteleaga ca vom reactiona prompt daca vor apasa pe "butoanele" in cauza.

Este important sa ne amintim ca, cedand de fiecare data in fata celor apropiati, le aratam cum sa ne santajeze in continuare, ii incurajam si le comunicam ca pot repeta santajul si in viitor. Daca nu facem efortul de a stopa santajul sentimental, ajungem sa punem in pericol relatiile noastre cele mai importante si intregul nostru respect de sine.

Trebuie sa invatam ca nimic nu se va schimba in viata noastra daca nu ne schimbam propriul comportament, ca a-l ruga pe cel de langa noi sa se schimbe nu are niciun efect si ca singura solutie este ca noi sa actionam.

Iata care sunt strategiile cele mai eficiente prin care poti stopa santajul sentimental:

1. Comunicarea non-defensiva: nu incerca sa-l schimbi pe cel de langa tine, ci schimba scenariul si raspunde presiunii lui cu urmatorul gen de fraza: "Imi pare rau ca esti suparat", "Inteleg ca tu vezi lucrurile in acest fel", "Este interesant", "Intr-adevar", "Hai sa vorbim cand vei fi mai calm", "Ai perfecta dreptate".

2. Incearca sa-l transformi pe cel care te santajeaza intr-un aliat: deplaseaza conversatia si cere-i ajutorul in rezolvarea problemelor tale, zicandu-i, de exemplu: "Ma intreb daca m-ai putea ajuta sa gasesc o modalitate de rezolvare a situatiei".

3. Utilizeaza trocul pentru a permite fiecaruia dintre voi sa primeasca ce doreste, fara a se simti vinovat sau atacat; cu alte cuvinte, accepta sa faci schimbari in comportamentul tau si, in schimb, cere-i partenerului sa-si schimbe modul in care te trateaza (eu iti dau daca si tu imi dai ceva in schimb).

4. Utilizeaza umorul pentru a-i arata celuilalt cum vezi tu comportamentul lui; va ajuta pe amandoi sa va relaxati si sa va aduceti aminte ce bine va intelegeati inainte. 


sursa:  www.eva.ro

Tu eşti fericit(ă)?

12/04/2013

Te-ai gândit vreodată să te întrebi ce te face fericit/fericită? Încearcă să răspunzi, apoi citeşte mai departe. Te-am pus în dificultate? Dacă ţi-a fost greu să răspunzi, gândeşte-te serios la ce te-a împiedicat să dai un răspuns ferm. La vârsta adultă, ar fi de dorit să ne fie destul de clar ce ne face fericiţi, pentru că această stare de fericire este una pe care, fără îndoială, o putem trăi. Zilnic chiar!

Fericirea a fost definită în multe feluri. Fericirea nu este legată de destin, aşa cum aud adesea. Mai mult de jumătate de secol, oamenii de ştiintă au studiat bolile mintale şi emoţiile negative. Apoi, fericirea a fost pusă şi ea sub lupă, astfel că putem acum vorbi despre o ştiinţă a fericirii. Este o veste extraordinară! Îţi spun de ce: cu cât învăţăm să fim şi să rămânem fericiţi, cu atât ne adaptăm mai uşor situaţiilor prin care trecem. Poate nu te-am convins încă. Dar dacă ţi-aş spune că starea de fericire constantă creşte speranţa de viaţă cu cel puţin 10 ani? Merită deja atenţie chestiunea aceasta, nu-i aşa?

Ştiinţa fericirii ne arată că 3 sunt elementele care determină fericirea: primul are un aport de 50% şi se referă la factorii genetici. Dacă părinţii tăi sunt optimişti şi fericiţi, este destul de probabil că vei moşteni această genă a fericirii. Circumstanţele vieţii, adică ceea ce ţi se întâmplă, determină gradul de fericire în proporţie de 10% şi reprezintă al doilea aspect. Asupra celor două elemente enumerate anterior e foarte probabil că nu poţi interveni conştient pentru a fi fericit. Dar al treilea, spun eu, este cel mai important: şi anume, acţiunile pe care le facem în mod intenţionat. Acest element determină, într-un procent de 40%, fericirea. Iar ceea ce faci în mod intenţionat pentru a fi fericit are o putere atât de mare, încât poate să-ţi schimbe chiar şi informaţia genetică. La rândul tău, poţi, aşadar, să transmiţi gena fericirii, chiar şi dacă părinţii tăi au fost mai nefericiţi. Prin urmare, dacă vrei să acţionezi pentru a fi fericit, reţine că fericirea este o trăire pozitivă a propriei vieţi. Ca să simţi acest lucru, trebuie să faci pace cu trecutul tău, să înveţi să trăieşti în prezent şi să fii optimist în faţa viitorului.

În articolele următoare îţi voi spune, concret, cum poţi face aceste lucruri. Fericirea este condiţionată de acţiune, iar asta necesită atenţie. Până când îţi voi explica mai pe îndelete, te invit să faci câteva exerciţii. Ele au rolul de a-ţi accentua starea de bine. Nu uita ! Sunt acţiuni pe care trebuie să le faci ÎN MOD INTENŢIONAT! Nu este uşor, ştiu asta. Dar faptul că voinţa şi perseverenţa îţi sunt puse la încercare face parte din acest test.

Primul exerciţiu:

Scrie pe o hârtie 7 acţiuni care îţi fac plăcere. Poate fi orice. Important este să îţi producă plăcere. Străduieşte-te să le faci în următoarele două săptămâni.

Al doilea exerciţiu:

El se referă la o serie de acţiuni pentru a-ţi îmbunătăţi sănătatea. Nu trebuie să-ţi schimbi dieta, dar corectează în ea ceea ce este de corectat. Un mix de fructe băut dimineaţa poate fi foarte revigorant, de exemplu. E doar o idee. Sau fă-ţi controlul medical pe care l-ai amânat de atâta timp. Du-te la sală, iată o altă sugestie. Nu mai găsi scuze să n-o faci.

Ultimul exerciţiu:

Este de dorit să-l faci seara: scrie într-un caiet toate lucrurile pozitive care ţi s-au întâmplat peste zi. Câteva exemple: ţi-a făcut cineva un compliment şi te-ai simţit bine, ai finalizat un proiect cu succes sau te-ai jucat mai mult cu copiii.

Fiecare dintre noi trebuie să descopere singur ce anume îl face să se simtă mai bine. Viziunea altora asupra fericirii nu te ajută la nimic. Cu toţii ne trăim relativ asemănător emoţiile. Dar ceea ce le declanşează sunt lucruri diferite şi adesea unice. Încă ceva: nu este suficient să fii fericit. Trebuie să ŞTII CĂ EŞTI FERICIT. Exerciţiile de mai sus îţi vor fi de folos şi în acest sens.

STOP MANIPULĂRII PRIN DEZVOTARE PERSONALĂ!

M-am hotărât să scriu acest articol, deoarece consider că am un cuvânt de spus despre dezvoltarea personală pentru marele public. Experiența mea internațională (care e pe bune, nu doar texte publicitare), în munca cu oamenii, , studiile mele și capacitatea mea antreprenorială mă recomandă. Scriu acest articol pentru a atrage atenția publicului consumator de dezvoltare personală pentru a-și alege cu atenție informațiile și evenimentele. Eu m-am săturat de toți PR-iștii și specialiștii în marketing care sunt capabili prin diverse mijloace, să vândă tot felul de speakeri care nu au absolut nicio competență în inteligență emoțională sau dezvoltare personală.

Cu toate că, în România, există o lege care autorizează aceste compentențe 213/2004, nimeni nu o respectă! 

Dar nici promotorii legii nu fac demersuri în acest sens.

Sigur, a fi speaker sau să ai niște workshopuri este un lucru din punct de vedere financiar foarte atractiv. Hai să facem un calcul simplu: un participant plătește 100 ron X 200 de participanți = 20.000 ron/eveniment. Ceea ce nu e rău, nu-i așa?  Ce trebuie să faci pentru asta? Păi să citești o carte, să areți bine, să-ți cumperi niște haine bune , un Macbook, o mașină, un grafician bun și un PR ist deștept, care știe să te facă comercial. Simplu.

Problema e în felul următor: în ultima vreme am devenit un fel de preot, care vindecă rănile făcute de cvazicolegii mei de pe piață, care au impresia că dacă au fost la un curs cu Tony Robbins sau Robin Sharma, sau dacă au citit cărțile lui Brian Tracy, sau au urmat cursuri de amorul artei, sau sunt pe piață de ceva timp se certifică a fi experți în inteligență emoțională etc. Fraților!! Stop! ÎN SUFLETUL OMULUI NU SE INTRĂ CU BOCANCII și nici cu diverse forme de manipulare în masă!

Discursurile motivaționale care devin deja evanghelice pot manipula marea masă de oameni. Credeti-mă pe cuvânt! Dar lasă răni adânci în sufletul omului. Iar tu dragă speakerule nici nu ști despre asta, pentru se întâmplă după ce tu te cari de pe scenă, iar omul rămâne cu un gust dulce-amar despre sine. Adesea, adresez întrebări legat de context:” Spune-mi te rog, de când ai început să gândești despre tine  așa?” Raspunsurile sunt de genul: “de când l-am ascultat pe DL X sau Dna X vorbind la un eveniment… “. Sigur dacă privesc dintr-un alt punct de vedere ar trebui să mă bucur. Deoarece astfel de situații, îmi aduc clienți noi. Dar nu pot să mă bucur de asta! Pentru că eu sunt un ambasador al fericirii și dedic o parte însemnată din timpul meu aducerii ştiinţelor comportamentale şi descoperirilor neuropsihologiei mai aproape de oameni. 

O misiune obligatorie, dacă ţinem cont de cifre: în ţara noastră, 20 la sută din populaţie dispune de cunoştinţe ştiinţifice elementare. În contextul european, stăm şi mai rău. Conform studiului STISOC, din 2010, deficitul ştiinţific al publicului român era unul dintre cele mai mari din Europa: locul 24 din 29. Aceasta ar fi una dintre motivaţiile mele atunci când mă implic în activităţi de public speaking, seminarii, trainiguri, workshopuri şi în organizarea de tabere de profil. Şi pentru care public articole pentru popularizarea ştiinţei.

Ştiinţa nu s-a străduit să îşi construiască un limbaj seductiv pentru a convinge valoarea de adevăr, care este dată de cercetare prin modalităţi logice, raţionale sau empirice. Iar pseudoştiinţele sau paraştiinţele au depăşit-o.

Nu mă înţelegeţi greşit: nu am nimic împotriva oamenilor de succes fără pregătire ştiinţifică, care fac prezentări publice sau promovează dezvoltarea personală. Felul în care îşi expun strategia pe care au abordat-o în a obţine succesul personal mi se pare foarte folositor. Doar că adesea trec de hotarul experienţei personale şi au tendinţa de a generaliza succesul prin teorii şi cunoştinţe care nu sunt validate ştiinţific. Altfel spus, succesul lor este validat de cei care îl ascultă! Eu cred în teoria succesului validat ştiinţific şi nu în cel expus prin convingerea publicului.

Singurul lucru pe care îl putem face este să ne alegem evenimentele la care mergem. Chiar și pe care le organizez eu. Ascultați, filtrați și nu luați toate sfaturile ca fiind obligatoriu corecte sau bune. Informați-vă despre speakeri, criticați ce nu vă place într-un mod liber și deschis. Dacă este suficient de inteligent va lua aminte la ele. Dacă nu, dați-i cancel!

Iar pentru organizatorii de evenimente de dezvoltare personală, când vine vorba de subiecte psihologice (inteligență emoționlă,  leadership de exemplu)  chemați specialiști să vorbească, chiar dacă nu sunt mari oratori. Vor învăța pentru că sunt oameni care știu să-și cultive competențele profesionale.

Distribuie acest articol dacă ești de acord cu mine și vrei calitate în dezvoltare personală în România!

publicat de către Dr. Hedi Hoka