Cu toate că, în România, există o lege care autorizează aceste
compentențe 213/2004, nimeni nu o respectă!
Dar nici promotorii legii nu
fac demersuri în acest sens.
Sigur, a fi speaker sau să ai niște workshopuri este un lucru din
punct de vedere financiar foarte atractiv. Hai să facem un calcul
simplu: un participant plătește 100 ron X 200 de participanți = 20.000
ron/eveniment. Ceea ce nu e rău, nu-i așa? Ce trebuie să faci pentru
asta? Păi să citești o carte, să areți bine, să-ți cumperi niște haine
bune , un Macbook, o mașină, un grafician bun și un PR ist deștept, care
știe să te facă comercial. Simplu.
Problema e în felul următor: în ultima vreme am devenit un fel de
preot, care vindecă rănile făcute de cvazicolegii mei de pe piață, care
au impresia că dacă au fost la un curs cu Tony Robbins sau Robin Sharma,
sau dacă au citit cărțile lui Brian Tracy, sau au urmat cursuri de
amorul artei, sau sunt pe piață de ceva timp se certifică a fi experți
în inteligență emoțională etc. Fraților!! Stop! ÎN SUFLETUL OMULUI NU SE INTRĂ CU BOCANCII și nici cu diverse forme de manipulare în masă!
Discursurile motivaționale care devin deja
evanghelice pot manipula marea masă de oameni. Credeti-mă pe cuvânt! Dar
lasă răni adânci în sufletul omului. Iar tu dragă speakerule nici nu
ști despre asta, pentru se întâmplă după ce tu te cari de pe scenă, iar
omul rămâne cu un gust dulce-amar despre sine. Adesea, adresez întrebări
legat de context:” Spune-mi te rog, de când ai început să gândești
despre tine așa?” Raspunsurile sunt de genul: “de când l-am ascultat pe
DL X sau Dna X vorbind la un eveniment… “. Sigur dacă privesc dintr-un
alt punct de vedere ar trebui să mă bucur. Deoarece astfel de situații,
îmi aduc clienți noi. Dar nu pot să mă bucur de asta! Pentru că eu sunt
un ambasador al fericirii și dedic o parte însemnată din timpul meu
aducerii ştiinţelor comportamentale şi descoperirilor neuropsihologiei
mai aproape de oameni.
O misiune obligatorie, dacă ţinem cont de cifre:
în ţara noastră, 20 la sută din populaţie dispune de cunoştinţe
ştiinţifice elementare. În contextul european, stăm şi mai rău. Conform
studiului STISOC, din 2010, deficitul ştiinţific al publicului român era
unul dintre cele mai mari din Europa: locul 24 din 29. Aceasta ar fi
una dintre motivaţiile mele atunci când mă implic în activităţi de
public speaking, seminarii, trainiguri, workshopuri şi în organizarea de
tabere de profil. Şi pentru care public articole pentru popularizarea
ştiinţei.
Ştiinţa nu s-a străduit să îşi construiască un limbaj seductiv pentru
a convinge valoarea de adevăr, care este dată de cercetare prin
modalităţi logice, raţionale sau empirice. Iar pseudoştiinţele sau
paraştiinţele au depăşit-o.
Nu mă înţelegeţi greşit: nu am nimic împotriva oamenilor de succes
fără pregătire ştiinţifică, care fac prezentări publice sau promovează
dezvoltarea personală. Felul în care îşi expun strategia pe care au
abordat-o în a obţine succesul personal mi se pare foarte folositor. Doar
că adesea trec de hotarul experienţei personale şi au tendinţa de a
generaliza succesul prin teorii şi cunoştinţe care nu sunt validate
ştiinţific. Altfel spus, succesul lor este validat de cei care
îl ascultă! Eu cred în teoria succesului validat ştiinţific şi nu în cel
expus prin convingerea publicului.
Singurul lucru pe care îl putem face este să ne alegem evenimentele
la care mergem. Chiar și pe care le organizez eu. Ascultați, filtrați și
nu luați toate sfaturile ca fiind obligatoriu corecte sau bune.
Informați-vă despre speakeri, criticați ce nu vă place într-un mod liber
și deschis. Dacă este suficient de inteligent va lua aminte la ele. Dacă nu, dați-i cancel!
Iar pentru organizatorii de evenimente de dezvoltare personală, când
vine vorba de subiecte psihologice (inteligență emoționlă, leadership
de exemplu) chemați specialiști să vorbească, chiar dacă nu sunt mari
oratori. Vor învăța pentru că sunt oameni care știu să-și cultive
competențele profesionale.
Distribuie acest articol dacă ești de acord cu mine și vrei calitate în dezvoltare personală în România!
publicat de către Dr. Hedi Hoka
publicat de către Dr. Hedi Hoka
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
E unul pur personal. E plăcerea de a publica fără restricţii.