Unii psihoterapeuti fac mai mult rau decat bine, dar cum stii care? Revista Psychologies a realizat o ancheta fara inhibitii sau partinire. Un subiect cu raspunsuri subtile si complicate despre secretele din cabinet.
A elimina din start eventualele neintelegeri nu este atat de simplu; a
identifica un specialist care nu este in regula, e un lucru dificil,
intrucat relatia dintre un terapeut si pacientul sau e subiectiva.
Multora nu le place un psiholog anume, desi el a fost recomandat
calduros de un bun prieten. Daca un client este frustrat de linistea
terapeutului, altul ar putea gasi intruzive recomandarile si atitudinea
acestuia.
A-l gasi pe cel bun inseamna, inainte de toate, a-l gasi pe cel cu
care te simti bine. Dar reciprocitatea are si ea limitele sale. Apoi,
a-ti numi terapeutul „nul“ poate fi un pretext in calea progresului ori
ascunderea unor probleme dureroase sub pres. Caci orice terapie implica
un risc: incredintarea sufletului, intimitatii, fantasmelor,
sexualitatii unei persoane necunoscute.
Este greu de evitat sa revedem comportamente care ne-au adus
suferinta, iar a nu vorbi despre ele ar garanta o oarecare siguranta sau
falsa liniste. Rezistenta la terapie este parte integranta a demersului
terapeutic. Momentele de furie, deceptie, sentimentul de regres, cel in
care te simti ranit, toate aceste manifestari negative sunt ocazia de a
merge mai departe. Ele reprezinta instrumentul de munca al
psihologului, care stie ca acestea nu-i sunt direct destinate.
Asadar, avem nevoie de vigilenta in ceea ce priveste mecanismele
noastre de aparare si interpretarile negative. Foarte puternice, aceste
rezistente ii impiedica pe multi sa isi rezolve problemele, sa se
lanseze in procesul de analiza interioara. Lumea psihologilor nu este
scutita, nici ea, de oi negre. Si cand stim puterea pe care le-o
incredintam terapeutilor, meritam sa fim pe maini bune.
Ramane de vazut cat de constient este psihologul de aceasta putere,
daca stie sa o foloseasca in scop pozitiv si mai ales sa nu abuzeze de
ea. Nu trebuie sa uitam ca, in afara profesiei de psihiatru si psiholog,
atestata printr-o diploma, practicarea psihoterapiei presupune formari
indelungate, atestate de Colegiul Psihologilor din Romania, dar multi,
dornici de castiguri materiale, ocolesc calea clasica si se
autointituleaza „psihoterapeuti“, fara sa fi parcurs etapele necesare
ale acestei meserii.
Nerespectarea cadrului etic
Un terapeut incompetent are deseori tendinta sa iasa din cadrul etic.
Psihologii trebuie sa respecte un cod deontologic, ce presupune
secretul profesional si interdictia de a avea relatii sexuale cu
clientul. Notiunile de timp, loc si stabilirea tarifului joaca, si ele,
un rol important. Sedintele se desfasoara intr-un cabinet, nu undeva in
exterior, si cu atat mai putin la pacient acasa. Se lucreaza pe baza de
programare, intr-un interval de timp stabilit clar dinainte, ce nu
trebuie sa fie mai mic de treizeci de minute si sa nu depaseasca o ora.
Costul unei sedinte este, in medie, 100 de lei, dar poate varia in
functie de competentele terapeutului, a vechimii sale in domeniu, daca
este profesor universitar sau nu etc. Singurul serviciu platit este cel
al terapiei, nimic altceva. Psihologul nu iti este prieten si nici nu
trebuie sa devina unul. Asadar, nu ai niciun motiv sa-l suni si sa il
inviti amical la restaurant, la cafea, la ziua ta ori intr-un weekend la
mare sau la munte, cu prietenii.
Atitudinile neobisnuite, detaliile care ies din conventional, sunt
suspecte: vestimentatii evocand un anumit univers sectar, practici
ezoterice, invitatii de a te aseza pe podea… Fiecare cabinet are, de
regula, acelasi cadru – canapea, fotolii, o masa, poate si un birou.
Modul de abordare a terapiei poate diferi in functie de scoala, de
curent, fiindca se folosesc tehnici diferite, de aceea este important sa
te documentezi inainte asupra tipului de psihoterapie pe care il alegi.
Psihoterapia cognitiv-comportamentala va fi cu totul altceva decat
psihanaliza.
Nu vrea sa iti raspunda la intrebari
Dupa ce te-ai informat asupra tipului de terapie ales, la intalnirea
cu specialistul poti sa ii pui intrebari despre profesia sa:
specializare, studii, daca este sau nu afiliat unei organizatii locale,
europene sau internationale. Un psiholog care refuza sa dea asemenea
detalii sigur va ridica semne de intrebare. Cum, practic, fiecare
cabinet de psihoterapie are si site, este posibil ca raspunsul la toate
aceste intrebari sa il gasesti acolo, ba, mai mult, in cabinet ori in
sala de asteptare sa vezi pe pereti inramate frumos diplomele aferente.
In cadrul primei intalniri, intereseaza-te despre – ori stabiliti –
aspectele practice, cum ar fi: ritmul sedintelor, durata acestora,
costul lor. Pentru ca multe cabinete sunt aglomerate, iar politica
programarilor este stricta, discutati si despre situatia sedintelor
anulate: cu cat timp inainte poti anunta reprogramarea, daca anulezi in
ziua in care ai terapia trebuie sa platesti costul acesteia etc.?
Nu iti inspira incredere
Pentru ca iti vei pune pe tava trecutul, prezentul, frustrarile,
temerile si te vei arata in toata maretia vulnerabilitatii tale,
increderea este un element-cheie, esential pentru buna desfasurare a
procesului terapeutic. Unele persoane prefera sa incerce doi-trei
terapeuti, din care sa aleaga unul singur, sau sa mearga o vreme la o
singura persoana, sa vada daca se adapteaza.
Indiferent cum vrei sa procedezi, un lucru este clar: nu trebuie sa
ai vreun sentiment de vinovatie daca doresti sa schimbi terapeutul. Cel
mai mare rau pe care ti-l poti face este sa alegi o persoana nepotrivita
dintr-un sentiment de obligatie! Iar asta se aplica cu atat mai mult
cand vine vorba de psihoterapie. Psihoterapeutii buni nu se vor supara
si nu se vor simti jigniti, fiindca si pentru ei primeaza binele
clientului.
In alegerea terapeutului, de regula, prima impresie este definitorie.
Iar prima sedinta ar trebui sa iti lase o stare de bine, sa simti ca
cineva te asculta cu adevarat si vrea sa te ajute. Incaperea, primirea,
disponibilitatea, punctualitatea si chiar aspectul fizic al psihologului
sunt factori care te determina sa ai incredere in el. Daca eziti intre
etichetele „bun“si „nepotrivit“, vorbeste-i despre asta in cadrul primei
intalniri sau mai tarziu, de-a lungul terapiei. Un bun terapeut iti va
intelege indoielile si iti va restabili increderea, cel cu adevarat
nepotrivit va incerca sa iti imprime un sentiment de vinovatie. Deci,
lucrurile se vor lamuri imediat.
Autor: Catalina Cristescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
E unul pur personal. E plăcerea de a publica fără restricţii.